Rata de îmbolnăvire cu TBC a scăzut în secolul 20, NU datorită VACCINURILOR, ci condițiilor de IGIENĂ și NUTRIȚIE - AltNews - Știri alternative la mass-media controlată

Hot

Post Top Ad

joi, 16 noiembrie 2017

Rata de îmbolnăvire cu TBC a scăzut în secolul 20, NU datorită VACCINURILOR, ci condițiilor de IGIENĂ și NUTRIȚIE

În SUA vaccinul BCG nu a fost niciodată pus în practică la nivel național. Astfel, declinul incidenței TBC nu poate fi atribuit vaccinurilor. Factori sociali și de sănătate publică precum îmbunătăţirea mediului de trai, condiţiile de locuit mai bune, salubritatea, hrana îmbunătăţită, au dus la eradicarea bolii. Media și televiziunea au influențat greșit percepția publicului, pentru a susține campanii de vaccinare costisitoare.

Tuberculoza (TBC) este o boală infecțioasă de origine bacteriană, cauzată de Mycobacterium tuberculosis. Afectează, în general, plămânii sau segmentele respiratorii, se răspândește în aer atunci când o persoană bolnavă de TBC vorbește, strănută, sau tușește, și a fost una dintre cauzele principale a numeroase morți de-a lungul istoriei. Cunoscută istoric ca oftică, ftizie, sau moartea albă, TBC a fost găsită în corpuri ce datează din anul 5000 î.Hr. și în mumii Egiptene ce datează din anul 3000 î.Hr. Hippocrates și alți fizicieni din Antichitate au descris simptomele bolii când le-au văzut la pacienții lor. În timpul secolului al XVII-lea, morțile produse de tuberculoză erau la ordinea zilei, și într-un mod cu totul special în Anglia, unde unul din cinci morți era ftizic. Boala a devenit endemică în Europa, primind denumirea de Marea Ciumă Albă.

Rata mortalității produsă de tuberculoză a început să descrească, în țările vestice, cu mult timp înaintea descoperirii oricărei forme de intervenție medicală, chiar și inainte de implementarea campaniilor de sănătate publică anti-tuberculoză, în secolele XVIII-XIX. La un anumit nivel, acest declin progresiv de-a lungul istoriei poate fi atribuită ciclului epidemic fluctuant al bolii. În SUA, boala și-a făcut apariția de la jumătatea anilor ‘80, și declinul progresiv descris anterior a fost grăbit de intervențiile umane.

Cauza tuberculozei a fost identificată în 1882, odată cu descoperirea bacilului Koch, numit astfel după omul de știință German, Robert Koch.

Studiile efectuate în secolele al XX-lea și al XXI-lea au demonstrat relația dintre stadiul nutritiv și riscul apariției tuberculozei, punându-se accent pe cum malnutriția afectează negativ sistemul imunitar. Malnutriția facilitează contractarea tuberculozei, reducând proprietatea de răspuns imun al macrofagelor, limfocitelor T și citokinelor, care acționează ca o primă barieră împotriva bacililor. De asemenea, malnutriția promovează apariția deficiențelor imunologice secundare. TBC este o boală oportunistă. Imediat ce un sistem imunitar începe să slăbească din cauza malnutriției, susceptibilitatea pentru  infecții cu tuberculoză crește, și-n paralel: riscul mortalității. Îmbunătățirile făcute la începutul secolului al XX-lea, cele privind aspectul igienic al comercializării produselor alimentare, producerea, transportul, termenele de valabilitate ale produselor alimentare, și descoperirea nutrienților esențiali și a rolurilor lor în prevenirea bolilor au contribuit la reducerea malnutriției în SUA. Statusul nutrițional îmbunătățit a redus considerabil rata mortalității produsă de tuberculoză.

Instructajul privind igiena personală în interiorul sanatoriilor a jucat un rol în reducerea cazurilor de contaminare, prin practicarea unor activități precum: acoperirea gurii în timpul unui strănut sau a unei tuse și limitarea locurilor unde bolnavii ar putea să scuipe. Invitații și pacienții au fost rugați să nu dea mâna unul cu altul sau să aibă orice alt fel de contact fizic cu pacienții bolnavi de TB, pentru a preveni răspândirea bolii.

Intervenţii menite să reducă rata mortalităţii cum ar fi condiţii mai bune de trai, aerisire, igienă adecvată, hrană echilibrată, continuă să se îmbunătăţească, devenind parte din viaţa de zi cu zi pentru majoritatea populaţiei. Fără a da mare importanţă acestui aspect oamenii nu mai trăiesc timpurile în care bolile infecţioase reprezentau o problemă majoră.

Media şi televiziunea pot deasemenea contribui la percepţia eronată a publicului legată de scăderea bolilor infecţioase. Dramele medicale rar atrag atenţia la importanţa mediului înconjurător, a hranei sănătoase, sau efectele sărăciei ori alţi factori sociali determinanţi ce pot duce la boală. Emisiunile de televiziune despre conditiile din spitale vorbesc de tratamente şi îngrijirea individuală a pacientului, ceea ce face ca oamenii să creadă că medicina modernă poate vindeca orice şi că există soluţii întotdeauna în cadrul unui spital.

Alte mijloace media, ca ştirile, sunt de asemenea mai mult axate pe tehnologia ultimelor dezvoltări în medicină decât pe problemele mai puţin „interesante’’ legate de intervenţiile sănătăţii publice şi factorii determinanţi ai sănătăţii.

„Explanations for 20th Century Tuberculosis Decline: How the Public Gets It Wrong.”, publicat în Journal of Tuberculosis Research, 2016, 4, 111-121.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Post Bottom Ad

loading...
Loading...